Dorcu Florin Cătălin, teacher at the Technological Gymnasium “St. Ioan de La Salle”, Pildesti researched on the rituals people have by bread baking in the region Moldau. Together with his pupils, he organised a special baking action in the school’s yard in order to show the individual steps of bread baking.

In the world of old peasant bread was always considered “the king’s food”. Regional called “pita” (Transylvania), “pitan” or ” pâne ” (Moldova and Muntenia), bread was made from wheat and rye, barley or corn. Beliefs about wheat are spread among the Romanian people. Among the villagers it was said that the wheat is “the first bread, greater than all breads”. Also, the peasants believed that ” on the summer wheat is written the Lord Christ’s face: eyes, nose, and mouth.”

“Wheat is the honor of the meal and corn is house’s food,” said folklorist Simeon Florea Marian. Bread, says Nicholas Panea (Romanian Literary Folklore: bread, wine and salt: hospitality and death), helps to know one another by the way people behave towards it. Offered bread becomes more than food, is almost a “cultural icon”.

Honoring bread is still a sacred ritual in the villages of Moldova. When the village housewives prepared bread it was a real celebration because, especially during the communist regime, it was difficult to obtain. Most peasants prepared bread in the house, in a family, if it was a large family or with the neighbors. Making bread is a ritual, this craft being elevated to art.

In many villages, the ritual of preparing bread persists. I was in Gherăeşti, a village where I witnessed with emotion a ritual of preparing and baking bread in a wood oven. The ritual begins in the evening when women prepare the leaven. They are dressed in traditional costumes, knead the dough in a pan, and then let it to rise for several hours. This process, although time consuming, is not dull, because women spin memories of their youth, memories full of nostalgia and mystery. Meanwhile, they make a fire in the oven, a mighty fire that will burn until the ceiling of the oven lights up. When it’s hot, the women move the shooting embers around the hearth preparing it to introduce the bread. No matter its shape, whether it’s woven, simple, round shaped, or put in trays, prepared in advance or directly in the fireplace, before being placed in the oven, the women make the sign of the cross over the bread. When it’s ready, the bread is divided between them and they enjoy its flavor and freshness.

     Photos by: Dorcu Florin Cătălin

Dorcu Florin Cătălin, profesor la Liceul Technologic “Sf. Ioan de La Salle” din Pildesti a cercetat pe tema “Ritualul preparării pâinii” in regiunea Moldova. Împreună cu elevii dumnealui a organizat în curtea școlii o acțiune de coacere a pâinii în care a demonstrat etapele de coacere.

Pâinea – ritualul preparării

În lumea ţăranului de odinioară, pâinea a fost considerată dintotdeauna „alimentul rege“. Denumită regional şi „pită“ (în Transilvania), „pitan“ sau „pâne“ (în Moldova şi Muntenia), pâinea se făcea din grâu, dar şi din secară, orz sau porumb. Credinţele despre grâu sunt răspândite în sânul poporului român. La sat se spunea că grâul este „cea dintâi pâne, mai mare peste toate pânele“. De asemenea, ţăranii credeau că „pe grâul de vară e scrisă faţa lui Domnul Cristos: ochii, nas, gură“.

„Grâul este cinstea mesei, iar păpuşoiul e hrana casei“, spunea folcloristul Simeon Florea Marian. Pâinea, susţine Nicolae Panea (Folclor literar românesc: pâinea, vinul și sarea: ospitalitate și moarte), te ajută să-1 cunoşti pe celălalt după felul în care acesta se comportă faţă de ea. Pâinea oferită devine mai mult decât hrană, este aproape un „simbol cultural”.

Cinstirea pâinii constituie încă un ritual sacru în satele Moldovei. Momentul în care gospodinele satului pregăteau pâinea era o adevărată sărbătoare, deoarece, mai ales în perioada regimului comunist, aceasta era greu de procurat. Majoritatea ţăranilor preparau pâinea în casă, fie în cadrul unei familii, dacă aceasta era mai numeroasă, fie cu vecinii. Prepararea pâinii constituie un adevărat ritual, acest meşteşug fiind ridicat la rangul de artă.

În multe sate, acest ritual de preparare a pâinii persistă încă. Am fost în satul Gherăeşti unde am asistat cu emoţie la un ritual de pregătire şi de coacere a pâinii la cuptorul cu lemne. Ritualul începe de seara, când femeile pregătesc maiaua. Femeile îmbrăcate în port tradiţional, frământă aluatul într-o covată, apoi îl lasă la dospit câteva ore. Acest procedeu, chiar dacă necesită timp, nu este anost, deoarece femeile deapănă amintiri din tinereţea lor, amintiri încărcate de nostalgie şi mister. Între timp, acestea făceau şi focul în cuptor, un foc zdravăn, care ardea până se lumina cerul vetrei. Când aceasta e încinsă, femeile trag jarul de jur împrejur şi pregătesc vatra pentru a putea introduce pâinea. Fie că este împletită,

fie că este simplă, modelată rotund, fie că se pune în tăvi pregătite dinainte sau direct în vatră, înainte de a fi introdusă în cuptor, se face semnul crucii asupra pâinii. Atunci când este gata, pâinea este scoasă din cuptor şi împărţită celor prezenţi care se bucură de aroma şi prospeţimea acesteia.

     Poze: Dorcu Florin Cătălin

Prof. Dr. Dorcu Florin Cătălin vom Liceul Tehnologic “Sf. Ioan de La Salle” in Pildesti in Rumänien hat zum Thema „Rituale beim Brot backen“ in der Region Moldau recherchiert und zusammen mit seinen Schülern dazu eine spezielle Backaktion in einem Bauernhof gemacht, um zu zeigen, wie die einzelnen Schritte der Brotzubereitung stattfinden.

    Bilder von: Dorcu Florin Cătălin